Care sunt reglementarile cu incidenta in cercetarea disciplinara a politistilor?
Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului
SECŢIUNEA a 2-a Răspunderea juridică şi sancţiuni
ART. 55 Încălcarea de către poliţist, cu vinovăţie, a îndatoririlor de serviciu angajează răspunderea sa disciplinară, materială, civilă sau penală, după caz.
ART. 56
Este absolvit de orice răspundere politistul care, prin exercitarea, în limitele legii, a atribuţiilor de serviciu, a cauzat suferinţe sau vătămări unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora. ART. 57
Constituie abateri disciplinare, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa fie considerate infracţiuni, următoarele fapte săvârşite de poliţist, comise cu vinovăţie:
a) comportarea necorespunzătoare, în serviciu, familie sau în societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului instituţiei;
b) neglijenţa manifestată în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau a dispoziţiilor primite de la şefii ierarhici sau de la autorităţile anume abilitate de lege;
c) întârzierea repetată sau nejustificată a soluţionării lucrărilor;
d) depăşirea atribuţiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine în relaţiile cu cetăţenii;
e) absenta nemotivată ori întârzierea repetată de la serviciu;
f) producerea de pagube materiale unităţii din care face parte sau patrimoniului Ministerului Administraţiei şi Internelor;
g) încălcarea normelor privind confidenţialitatea activităţii desfăşurate;
h) nerespectarea prevederilor jurământului de credinţa;
i) imixtiunea ilegala în activitatea altui poliţist;
j) intervenţia pentru influentarea soluţionării unor cereri privind satisfacerea intereselor oricărei persoane;
k) încălcarea prevederilor referitoare la îndatoriri, incompatibilităţi, conflicte de interese şi interdicţiile stabilite prin lege.
ART. 58 Sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:
a) mustrare scrisă;
b) diminuarea drepturilor salariale pentru funcţia îndeplinită cu 5-20% pe o perioada de 1-3 luni;
c) amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare, pe o perioada de la 1 la 3 ani;
c^1) trecerea într-o funcţie inferioară pana la cel mult nivelul de baza al gradului profesional deţinut.
d) destituirea din poliţie.
ART. 59 (1) Sancţiunile disciplinare se stabilesc şi se aplica numai după cercetarea prealabilă şi după consultarea consiliilor de disciplina, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 58 lit. a) şi b), care se pot aplica fără consultarea consiliilor de disciplina.
(2) Procedura cercetării prealabile se reglementează prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
(3) Cercetarea prealabilă se efectuează de şeful unităţii sau de politisti anume desemnaţi.
(4) Cercetările referitoare la abateri, din care rezulta date şi indicii ca au fost săvârşite fapte prevăzute de legea penală, se vor efectua şi cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmând ca, în raport de constatări, sa fie sesizate organele judiciare.
(5) Ascultarea celui în cauza şi consemnarea susţinerilor sale sunt obligatorii.[/b]
(6) [b]Politistul cercetat are dreptul sa cunoască în întregime actele cercetării şi sa solicite probe în apărare.[/b]
(7)[b] În fata consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt poliţist, ales de către acesta sau desemnat de Corp.
(8) La stabilirea sancţiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de împrejurările în care abaterea disciplinară a fost săvârşită, de cauzele, gravitatea şi consecinţele acesteia, de gradul de vinovăţie a politistului, precum şi de preocuparea pentru înlăturarea urmărilor faptei comise.
(9) Sancţiunea disciplinară se aplica în maximum 60 de zile de la finalizarea cercetării prealabile, dar nu mai târziu de un an de la data comiterii faptei.
(10) Pentru aceeaşi abatere nu se poate aplica decât o singura sancţiune disciplinară.
ART. 60
(1) Aplicarea sancţiunilor disciplinare se face potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor, după expirarea termenului de contestare, prevăzut la art. 61 alin. (1).
(2) Destituirea din poliţie se dispune în mod corespunzător de persoanele care, potrivit art. 15, au competenta sa acorde gradele profesionale ale politistilor.
ART. 61
(1) Politistul poate contesta sancţiunea disciplinară, în termen de 5 zile de la luarea la cunostinta, şefului ierarhic superior celui care a aplicat sancţiunea. Acesta se pronunţa prin decizie motivată, în termen de 15 zile.
(2) Impotriva sancţiunilor aplicate şi a deciziilor nefavorabile politistul nemulţumit se poate adresa Corpului, potrivit art. 50 lit. d).
(3) Politistul nemulţumit de sancţiunea aplicată se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitând anularea sau modificarea, după caz, a ordinului ori a dispoziţiei de sancţionare.
ART. 62 (1) La nivelul Inspectoratului General al Poliţiei se constituie Consiliul superior de disciplina, iar la Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti, inspectoratele judeţene de poliţie, unităţile teritoriale şi instituţiile de învăţământ ale poliţiei se constituie consilii de disciplina.
(2) Consiliile de disciplina se constituie şi funcţionează pe lângă şefii unităţilor de poliţie şi au caracter consultativ.
(3) Consiliile de disciplina îşi desfăşoară activitatea în baza regulamentului aprobat prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
ART. 62^1 În cazul săvârşirii unor abateri disciplinare grave care aduc atingere imaginii şi credibilitatii instituţiei, precum şi profesiei de poliţist, cercetarea prealabilă şi consultarea consiliilor de disciplina se dispun şi se efectuează imediat după constatarea faptei.
ART. 63 (1) Politistul răspunde pentru pagubele cauzate patrimoniului unităţii, potrivit legislaţiei aplicabile personalului civil din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(2) Politistul nu răspunde de pagubele cauzate patrimoniului unităţii dacă acestea sunt consecinta unei acţiuni desfăşurate în limitele legii.
ART. 64 Abrogat de art. V din LEGEA nr. 281 din 24 iunie 2003.
ART. 65
(1) În cazul în care impotriva politistului s-a început urmărirea penală sau acesta a fost trimis în judecata, menţinerea sa în activitate se hotărăşte după soluţionarea definitiva a cauzei, cu excepţia situaţiei în care a comis şi alte abateri disciplinare, când operează procedura disciplinară obişnuită.
(2) Politistul fata de care s-a pus în mişcare acţiunea penală sau care este judecat în stare de libertate ori liberat provizoriu pe cauţiune este pus la dispoziţie.
(3) Politistul arestat preventiv se suspenda din funcţie.
(4) Politistul pus la dispoziţie îndeplineşte numai acele sarcini şi atribuţii de serviciu stabilite în scris de şeful unităţii de poliţie şi beneficiază de drepturile băneşti corespunzătoare gradului profesional pe care îl are, la nivelul de baza, precum şi de celelalte drepturi prevăzute în prezenta lege.
(5) În perioada suspendării politistul nu beneficiază de nici un drept dintre cele prevăzute în prezenta lege şi este obligat sa predea armamentul, legitimatia şi insigna.
(6) În cazul în care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală ori achitarea, precum şi în cazul încetării urmăririi penale ori a procesului penal, politistul va fi repus în toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de care a fost privat pe perioada punerii la dispoziţie, respectiv a suspendării din funcţie, potrivit competentelor stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.
OMAI 533/2005 privind unele măsuri de eficientizare a activităţii C.N.P.
Art. 3 (1) Structurile de management resurse umane din cadrul unităţilor încadrate cu personal căruia i se aplică prevederile Statutului poliţistului solicită reprezentanţilor Consiliilor departamentale / teritoriale, după caz, ale Corpului:
e) avizul consultativ înainte de aplicarea sancţiunilor disciplinare poliţiştilor, în termen de 48 de ore de la solicitare.
Art. 4 (1) La solicitarea membrilor săi, Corpul asigură asistenţa poliţiştilor în cadrul procedurilor de verificare a activităţii profesionale, precum şi a procedurii de cercetare prealabilă.
(2) Structurile cu atribuţii în efectuarea controalelor şi cercetărilor desfăşurate în cadrul activităţilor de la alin. (1) vor pune la dispoziţia reprezentantului Corpului desemnat în acest sens, materialele de control şi cercetare la începutul, pe parcursul şi la finalizarea acestor activităţi, iar la solicitarea poliţistului interesat sau reprezentantului Corpului vor elibera copii după actele de constatare ori de altă natură, cu respectarea prevederilor legale în domeniu.
HG 991/ 25 august 2005
pentru aprobarea Codului de etica şi deontologie al politistului
publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 813 din 7 septembrie 2005
ART. 21
Statutul şi drepturile politistilor
(1) Politistul este funcţionarul public civil cu statut special, care exercita atribuţiile stabilite de lege pentru poliţia romana şi celelalte structuri poliţieneşti din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
(4) Pentru a-şi apara drepturile şi a-şi promova interesele, poliţiştii pot deveni membri ai Corpului Naţional al Politistilor.
ART. 23
Răspunderea politistilor
(1) Politistul răspunde personal pentru acţiunile, inacţiunile şi omisiunile sale, în condiţiile legii. El are datoria sa se abţină de la executarea ordinelor şi misiunilor vadit ilegale, având obligaţia de a-şi informa de îndată şefii despre aceasta, pe cale ierarhica, atât verbal, cat şi prin raport scris.
(2) Abţinerea de la executarea ordinelor şi misiunilor în condiţiile alin. (1) nu atrage răspunderea disciplinară a politistului.
(3) Politistul care deţine o funcţie de conducere răspunde pentru dispoziţiile date subordonaţilor în temeiul autorităţii pe care o exercita potrivit prevederilor legale.
(4) Prin modul de organizare a relaţiilor ierarhice în cadrul poliţiei se asigura posibilitatea identificarii superiorului responsabil de acţiunile sau inacţiunile politistului în exercitarea atribuţiilor profesionale.
(5) Măsurile disciplinare se stabilesc şi se aplica numai după efectuarea cercetării prealabile. În cazurile în care prin aplicarea sancţiunilor disciplinare se dispune amânarea promovării în grade profesionale sau funcţii superioare ori se aduce atingere raporturilor de serviciu ale politistului, cercetarea prealabilă este urmată în mod obligatoriu de consultarea consiliilor de disciplina special constituite.
ORDINUL M.A.I. nr. 400 din 29.10 2004 privind regimul disciplinar al personalului din Ministerul Administraţiei şi Internelor
Având în vedere prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, cu modificările şi completările ulterioare, ale Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare şi ale Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările şi completările ulterioare;
În temeiul art. 9 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu modificările şi completările ulterioare, aprobată prin Legea nr. 604/2003,
Ministrul administraţiei şi internelor emite următorul
ORDIN:
TITLUL I
DISPOZIŢII COMUNE PRIVIND DISCIPLINA PERSONALULUI
DIN MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR
Art. 1. r11; (1) Prezentul ordin stabileşte principiile, termenele şi condiţiile în care se desfăşoară procedura cercetării prealabile în cazul poliţiştilor care au comis abateri disciplinare, recompensele şi sancţiunile care se acordă, respectiv se aplică, acestora, activitatea consiliilor de disciplină, precum şi aplicarea şi contestarea sancţiunilor în cazul poliţiştilor.
Art. 2. Prevederile prezentului ordin se aplică, în mod corespunzător şi în părţile în care îi privesc, atât poliţiştilor cât şi cadrelor militare din Ministerul Administraţiei şi Internelor.
x x x
[b]Continutul ordinului este publicat pe acest site, la pagina Acte normative.
Ordinul nu a fost publicat in Monitorul Oficial al României, conform prevederilor Legii nr. 24/2000 privind Normele de tehnică legislativă.
Care sunt deosebirile între organizaţia profesională CNP şi sindicatele poliţiştilor?
Corpul National al Politistilor se deosebeste de sindicate prin urmatoarele:
- acesta s-a înfiintat si functioneaza în baza dispozitiilor art. 49 din Legea nr. 360/2002, în timp ce organizatiile sindicale, potrivit art. 5 din Legea nr. 54/2003, se constituie si functioneaza în baza statutului adoptat de membrii lor;
- potrivit art. 17 alin. 1 din Hotarârea Guvernului nr. 1305/2002 privind aprobarea Regulamentului de Organizare si functionare a Corpului National al Politistilor, pentru constituirea unei organizatii teritoriale este necesar ca numarul membrilor sa fie de minimum 50, în timp ce pentru constituirea unei organizatii sindicale, prevederile art. 2 alin. 5 din Legea nr. 54/2003 impune un numar de cel putin 15 persoane din aceeasi ramura sau profesiune, chiar daca acestea îsi desfasoara activitatea la angajatori diferiti; Exceptarea unei categorii de functionari publici de la dreptul de asociere sindicala reprezinta o restrângere a unui drept fundamental, restrângere care, potrivit art. 53 din Constitutie, se poate face numai prin lege,
- Corpul National al Politistilor, conform art. 3 din Hotarârea Guvernului nr. 1305/2002, este persoana juridica de drept public, în timp ce sindicatele sunt persoane juridice de drept privat;
- politistului, potrivit art. 45 alin. 1 lit. e din Legea nr. 360/2002, îi este interzis sa declare sau sa participe la greve, mitinguri si demonstratii. Spre deosebire, organizatiile sindicale, conform art. 27 din Legea nr. 54/2003, au dreptul sa foloseasca, în vederea realizarii scopului pentru care au fost constituite, mijloace
specifice de protest: mitingul, demonstratia, greva / aceasta nu si la politisti.
- sindicatele se infiinteaza si isi modifica statutul prin hotarare judecatoreasca, CNP este infiintat prin art. 49 din legea nr. 360/2002.
- CNP are anumite atributii profesionale, stabilite in lege si ROF -ul aprobat prin HG 1305/2002, sindicatele au atributii sociale stabilite prin legea 54/2003. Detalii gasiti la acte normative pentru ambele tipuri de organizatii.
- CNP ca organizatie profesionala unica, asemanatoare U.N. a Barourilor din Romania, U.N. Notarilor R., etc., Colegiului medicilor, CECCAR, sunt persoane juridice de drept public, nu ca asociatiile si fundatiile infiintate dupa OG 26/2000 prin hotarare judecatoreasca. Importanta si puterea primelor este foarte mare in comparatie cu a ultimelor si este normal ca statul sa reglementeze astfel activitatea unor profesii de interes public. Dupa zeci de ani de militarizare, expertii UE au considerat ca politistilor de Romania le este necesara o asemenea organizatie care sa le apere drepturile si interesele, ca tampon intre conducerile ierarhice si politistii proaspat demilitarizati, aceasta neexcluzand ulterior posibilitatea infiintarii de sindicate, lucru care de altfel s-a si intamplat, fosta conducere a CNP infiintand primul sindicat al politistilor SNPPC-ul. In alte tari exista si sindicate si organizatii profesionale, in altele numai sindicate, in altele, mai ales foste socialiste, niciuna.
- modul de functionare din punct de vedere financiar este de asemenea diferit.
În Franta, politistii au constituite sindicate iar comisia de evaluare care alege politistii care urmeaza sa fie avansati este alcatuita in reprezentanti ai conducerii si ai sindicatelor.
De asemenea, în Lituania, politistii se pot constitui în cluburi, societati, sindicate profesionale si alte societati pentru a-si îndeplini nevoile profesionale, culturale si sociale.
Cum a aparut organizatia profesionala si care sunt obiectivele şi atribuţiile Corpului?
În cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi-au făcut loc cu greu alte organizaţii decât cele instituţionale, structurile propriu-zise de ordine şi siguranţă publică ale statului. Odată început procesul de aderare la Uniunea Europeană a României s-a pus problema
demilitarizării acestor structuri şi transformarea lor din organe de represiune etatizate în servicii publice în interesul comunităţilor locale şi la nivel naţional. Adaptarea personalului militar la statutul de funcţionar public civil, cu statut special nu este uşoară şi acest lucru se face cu dificultate încă atât la nivelul conducerii ierarhizate excesiv, la nivelul structurilor de execuţie, dar şi la nivelul fiecăruia dintre poliţişti.
Pe acest drum al aderării şi al integrării în continuare în instituţiile europene, s-au întâlnit grija experţilor europeni pentru reclădirea relaţiilor umane în structurile poliţieneşti din România pe baze noi, cu dorinţa unor poliţişti de a constitui, asemenea situaţiei din ţările occidentale dar şi din ţara noastră la alte profesii, o organizaţie profesională a practicanţilor profesiei de poliţist, care să apere drepturile şi interesele poliţiştilor. Aceasta era cu atât mai necesară, cu cât, se pare, la nivelul conducerilor unităţilor şi organelor centrale din M.A.I. procesul de demilitarizare şi înlocuire a relaţiilor de subordonare ierarhică strictă, a început greu şi înaintează la fel şi după 20 de ani de la revoluţia din 1989.
Corpul a preluat din mers experienţa europeană similară şi s-a adaptat situaţiei social-politice româneşti datorită a două condiţii favorizante:
1. a fost înfiinţat sub îndrumarea şi după proictele similare ale consilierilor de preaderare la Uniunea Europeană: Ricardo Luis Call, Pedro Martinez (Spania), respectiv Andrew Felton, Stephen Foster (M. Britanie).
Organizaţii profesionale similare se regăsesc în mai multe state ale Uniunii Europene, modelul nostru fiind inspirat de consilierii britanici după rThe Police Federaţion of England and Walesr1;, constituită încă din 1919, reglementată în prezent prin Legea Poliţiei din 1996 şi care cuprinde aproximativ 139.000 de poliţişti, ceea ce reprezintă 95% din totalul poliţiştilor din Anglia şi Ţara Galilor. Aceste organizaţii acţionează ca asociaţii reprezentative şi profesionale, menite să influienţeze cariera şi standardele profesionale şi de viaţă ale poliţiştilor.
2. În comitetul de iniţiativă şi în primele organe de conducere s-au aflat poliţişti cu experienţă profesională, cu un comportament moral recunoscut, dornici de schimbare, de promovare a noului, de înlocuire a mentalităţilor învechite specifice sistemului militar şi a dezvoltării practicilor necesare în apărarea drepturilor şi intereselor poliţiştilor, ca funcţionari publici cu statut special.
Pentru constituirea Corpului, ministrul administraţiei şi internelor Ioan Rus a emis ordinul nr. 436/16.04.2003, desemnând următorul comitet de iniţiativă:
Cst. pr. Ion-Gheorghe APOSTOL, Cst. Ion GRECU, Cst. Pandelea PELMUŞ, cms.şef Nicolae DINCULESCU, cms.şef Ionel CRĂCIUN, cms.şef Gheorghe Enache, cms.şef Vlad BARBU, cms.şef Ion ANGHEL, cms.şef Titi GEORGESCU, cms.şef Dumitru ŞONICĂ, cms.şef Gheoghe BOBLEA, cms.şef Viorel POPA, cms.şef Dorinel RUJOIU-MARE, cms. Gheorghe POPA, scm. Cătălin NECULA.
Sincere mulţumiri şi respect mulţumirile şi respectul tuturor membrilor CNP pentru crearea primei organizaţii a poliţiştilor din România acestor fondatori!!!
După aproape un an de zile de informare, s-au constituit 143 organizaţii teritoriale: Ap. central = 27, IGPR = 55, IGPF = 28, DGEIP = 22, DGIPI = 11.
La 27.02.2004 ministrul Ioan Rus aprobă organigrama structurii de personal cu activitate permanentă a Corpului (cuprindea 23 de posturi, în care 19 urmau să fie alese la Congres, iar restul de 4 administrativ-tehnice, prin detaşare) şi calendarul activităţilor premergătoare primului Congres din 19.03.2004.
La primul Congres al Corpului din 9 martie 2004 s-au prezentat 266 de participanţi: preşedinţi de organizaţii teritoriale, departamentale şi delegaţi, conform normelor de reprezentare stabilite, care au ales în organele centrale de conducere şi comisii următorii poliţişti:
- preşedinte: comisar de poliţie Vieriu Constantin
- ceilalţi membri ai Biroului Executiv Central: vicepreşedinţi: cms.şef Popescu Cristian, scms. Gruia Marian, secretar general col. Dobre Ion, trezorier: cms. şef Butunoiu-Radu Liviu Cătălin, membri:, col. Cărbunaru Nistor, cms. Sichet Gheorghe.
- comisia de cenzori: cms.şef Andrei Marian şi cms.şef Dobrescu Iulian
- comisia M.R.U.: cms.şef Chirică Emilian, cms.şef Dobreanu Dănuţ.
- comisia de buget finanţe: cms.şef Baicu Florea, scms. Staicu Claudiu Florin.
- comisia juridică şi de disciplină: cms. Negreanu Victor, insp. Paraschiv Toader.
Notă: din data de 12.11.2007 ca urmare a alegerii în conducerea nou-înfiinţatului Sindicat Naţional al Poliţiştilor şi P.C. şi-au încetat activitatea în conducerea centrală a Corpului: Butunoiu-Radu Liviu, Gruia Marian, Dobreanu Dănuţ, Staicu Claudiu, Paraschiv Toader, Andrei Marian.
Regulamentul de organizare şi funcţionare al Corpului a fost aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1305/2002, cu completările şi modificările ulterioare stabilite prin H.G. nr. 237/2003, H.G. nr. 1600/2003 H.G. nr. 560/2006.
După un an s-au impus un act normativ intern în cadrul MAI pentru stabilirea modului de relaţionare al CNP cu structurile poliţieneşti şi nişte măsuri de eficientizare a activităţii acestuia prin OMAI 533/2005.
Potrivit acestei baze legale, Corpul Naţional al Poliţiştilor reprezintă forma de organizare pe criteriul profesional, autonomă, apolitică şi nonprofit a poliţiştilor, este constituit şi îşi exercită atribuţiile în scopul promovării intereselor profesionale, sociale, culturale şi sportive ale membrilor săi, prevăzute de legislaţia în domeniu, precum şi al apărării drepturilor legitime ale acestora.
Corpul este persoană juridică de drept public, este format din organe centrale, departamente şi organizaţii teritoriale, fiind autonom faţă de structurile din care provin membrii săi. Corpul nu poate fi angajat politic prin acţiunea organelor de conducere sau a membrilor săi.
Corpul este organizat la nivel central, departamental şi teritorial, pe principiile teritorialităţii, eligibilităţii, mutualităţii şi ierarhiei structurilor de conducere, iar structurile de conducere se aleg potrivit prevederilor regulamentului.
De aici am plecat şi este bine să revedem din când în când cine suntem, unde am ajuns, care au fost scopul şi obiectivele Corpului şi dacă mergem pe un drum bun. Fără o asemenea retrospectivă riscăm să ne uităm originile şi să rătăcim ori să ne demobilizăm în lipsa unor perspective şi angajamente clare.
Atribuţiile Corpului Naţional al Poliţiştilor potrivit Legii 360/2002 şi HG 1305/2002:
În vederea îndeplinirii scopului pentru care se înfiinţează, Corpul şi structurile sale, prin organele de conducere şi executive, exercită următoarele atribuţii:/b]
a) întreprind măsuri pentru dezvoltarea, în rândul poliţiştilor, a sentimentului de demnitate, onoare şi ataşament faţă de tradiţiile şi valorile morale pe care aceştia trebuie să le împărtăşească şi să le apere;
b) promovează şi susţin în raporturile cu celelalte instituţii ale statului şi cu societatea civilă tradiţiile, interesele şi scopurile generoase urmărite de poliţişti pentru apărarea valorilor şi drepturilor fundamentale ale omului;
c) participă, împreună cu structurile specializate, la iniţierea unor acţiuni menite să sporească eficienţa activităţii poliţieneşti;
d) formulează puncte de vedere în cazul elaborării propunerilor de acte normative care se referă la activitatea poliţiei sau la Statutul poliţistului, emiterea de către ministrul administraţiei şi internelor sau, după caz, de către inspectorii generali ori directorii generali a unor ordine, instrucţiuni sau dispoziţii cu caracter normativ care vizează interesele şi drepturile poliţiştilor, înfiinţarea sau reorganizarea unor unităţi de poliţie, organizarea programului de lucru şi acordarea repausului săptămânal;
e) la cerere, reprezintă interesele poliţiştilor împotriva cărora au fost dispuse sancţiuni disciplinare şi oferă asistenţă juridică gratuită celor aflaţi în procese pentru fapte săvârşite în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
i) prin organele de conducere reprezintă profesia de poliţist, împreună cu şefii unităţilor şi organelor poliţieneşti, în raporturile cu organizaţii profesionale şi ştiinţifice, instituţii şi autorităţi publice, precum şi cu alte persoane juridice şi fizice din ţară şi din străinătate;
j) participă la elaborarea Codului de etică şi deontologie al poliţistului, ale cărui prevederi sunt obligatorii pentru exercitarea profesiei de poliţist, şi acţionează pentru însuşirea şi aplicarea acestuia;
k) editează şi gestionează propriile mijloace media, pentru promovarea imaginii, activităţii şi intereselor sale şi ale poliţiştilor;
l) ţin şi actualizează permanent evidenţa membrilor săi;
m) acordă, la cerere sau din oficiu, în cazuri temeinic justificate, burse şi ajutoare pentru poliţiştii şi/sau membrii de familie aflaţi în dificultate materială sau financiară;
n) promovează pe plan extern relaţii cu organizaţii şi instituţii profesionale similare, cu care se şi pot asocia;
o) instituie distincţii proprii şi conferă diplome de excelenţă şi de onoare;
p) organizează activităţi pentru cinstirea eroilor M.A.I.;
r) susţin activitatea de cercetare ştiinţifică a poliţiştilor şi a membrilor de familie ai acestora, pot presta servicii în domeniul de activitate specific;
s) organizează şi desfăşoară activităţi ştiinţifice, culturale şi sportive;
t) desfăşoară activităţi de susţinere a intereselor poliţiştilor în faţa autorităţilor interne şi internaţionale.
Pentru o mai bună şi concretă aplicare a legislaţiei în domeniu prezentate mai sus, a fost emis [b]O.M.A.I. nr. 533/2005 potrivit căruia structurile ministerului trebuie să consulte organele de conducere ale Corpului la:
a) numirea si eliberarea din funcţie a inspectorilor generali ai Poliţiei Române şi Poliţiei de Frontieră, a directorilor generali şi directorilor din structurile M.A.I. încadrate cu poliţişti, precum şi a adjuncţilor acestora, a directorului general al DGPMB, directorilor direcţiilor din cadrul inspectoratelor generale, a şefilor inspectoratelor judeţene de poliţie/poliţie de frontieră şi a adjuncţilor acestora;
b) emiterea de ordine şi instrucţiuni cu caracter normativ, care vizează drepturile şi interesele legitime ale poliţiştilor;
c) înfiinţarea sau reorganizarea unor unităţi de poliţie;
d) acordarea gradelor profesionale poliţiştilor în alte condiţii decât la termen;
e) participarea la organizarea concursurilor în vederea ocupării posturilor vacante cu personal din sursa externă, susţinerea examenelor de definitivare în profesie şi asistarea la organizarea şi desfăşurarea concursurilor /examenelor pentru promovarea în funcţii a poliţiştilor, trecerea agenţilor în corpul ofiţerilor ori încadrarea de personal din sursa externă;
Din păcate, o parte din şefii ierarhici, până la conducerea Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, neobligaţi să obţină vreun aviz de la CNP după aceste consultări obligatorii, le-au considerat facultative şi au apelat la CNP doar când aveau probleme sau aveau nevoie de vreo sponsorizare a diverselor acţiuni publice sau cultural-sportive din cotizaţiile membrilor noştri. Alţi factori care au subminat exercitarea atribuţiilor legale amintite de către organele Corpului, a fost promovarea confuziei între Corp şi sindicate, cedarea în faţa unor ameninţări din partea organizaţiilor sindicale şi acceptarea reprezentanţilor acestora, prin dispoziţii ale inspectorilor generali, la activităţi la care nu erau abilitaţi conform legii sindicatelor şi chiar încercarea de promovare a unor modificări legislative care să reducă sau să desfiinţeze Corpul, uitându-se că includerea în Legea 360/2002 privind statutul poliţistului a prevederilor privind înfiinţarea şi funcţionarea C.N.P. a fost una din condiţiile de îndeplinit de M.A.I. înainte de aderarea la U.E.!
Trebuie spus că îndeplinirea acestor atribuţii ţine mult şi de verticalitatea, personalitatea, recunoaşterea profesională, iniţiativa, implicarea, atitudinea organelor de conducere centrale, departamentale şi teritoriale, de activismul membrilor organizaţiilor teritoriale, care împreună trebuie să se impună în faţa şefilor ierarhici, să-i facă să respecte prevederile legale şi rostul CNP. După 5 ani de activitate au reieşit o serie de probleme care fac dificilă îndeplinirea unora din atribuţii, s-a ajuns la concluzia că avizul consultativ al CNP nu este suficient şi că trebuie îmbunătăţite unele reglementări care sunt depăşite ori creează probleme de funcţionare, aşa că de la Congresul al II-lea din 2008 au fost promovate în mai multe rânduri propuneri de modificare a celor 3 acte normative de bază privind activitatea CNP.
Termeni si conditii.
I. Reglementare generala.
Aceste reguli au fost intocmite potrivit cadrului general al normelor internationale si interne de acces la internet, general acceptate aplicate de gazduitorii de site-uri, pentru ca un cititor care acceseaza site-ul organizatiei profesionale Corpul National al Politistilor trebuie sa gaseasca acolo legislatie, articole, stiri, comentarii, informari, dezbateri, puncte de vedere, argumente, raspunsuri la intrebarile membrilor si nu acuzatii, atacuri la persoana, injurii ori jigniri, folosirea unor termeni interzisi prin acte normative, pornografie, s.a.m.d. Aceste reguli a caror respectare este obligatorie, sunt valabile atat pentru responsabilii organizatiei profesionale CNP care posteaza materiale pe site, pentru administrator dar si pentru toate persoanele care acceseaza site-ul, in creionarea unui cadru decent de discutii si informare reciproca.
II. Reglementare pentru continutul generat de utilizator.
Nu ne dorim sa percepeti aceste reguli ca pe un instrument de blocare a opiniei si cenzurare a dialogului. Dimpotriva, din moment ce am creat un website care permite comentarii si interventii ale colegilor si altor persoane care ne acceseaza, inseamna ca ne dorim interactiunea cu cititorii nostri si incercam sa preluam cat mai mult din feedback-ul pe care acestia il ofera. Faptul ca suntem accesati de aproape 240000 de vizitatori unici in cei doi ani de la refacerea site-ului definesc faptul ca atitudinea noastra este deschisa, iar argumentele de transparenta care au stat la baza efortului nostru de pana acum sunt apreciate si sustinute de public. Prin urmare, va rugam sa intelegeti ca regulile de mai jos nu isi doresc sa te opreasca sa spui lucruri, ci incearca sa va determine sa le spuneti intr-un anumit fel. Adica, \\\"ce tie nu-ti place, altuia nu-i face\\\". Bineinteles, in cazul in care regulile de mai jos ti se par inacceptabile, solutia este sa nu folosesti acest website si sa nu scrii continut in paginile sale de dezbateri.
Care este procedura de ocupare a posturilor dupa reorganizarea MAI si cum se face departajarea politistilor pusi la dispozitie
Procedura de ocupare a posturilor după reorganizarea M.A.I.
şi departajarea poliţiştilor puşi la dispoziţie
Vă prezentăm câteva precizări la întrebările adresate în numele CNP, pentru colegii noştri, în legătură cu reorganizarea structurilor MAI, examenele de departajare şi reîncadrarea personalului
1. Daca sunt funcţii noi, acestea se încadrează potrivit OMAI 665/2008 sau OMAI 129/2011?
Functiile noi apar la compartimente care nu fac obiectul reducerii si deci nu se aplica OMAI 129/2011, ci OMAI 665/2008.
2. Unde pot candida poliţiştii de la compartimentele desfiinţate total?
Acei politisti pot candida la compartimente care fac obiectul reorganizarii sau au functii vacante cu atributii similare (de ex. CP de la PFR, la CIT sau STF).
3. Dacă există funcţii vacante de conducere, se poate organiza repede concurs/ examen pentru ocuparea lor sau se împuternicesc alţi ofiţeri?
Se poate organiza in masura existentei rapoartelor sefilor de unitati/IG/DG aprobate in acest sens.
4. Dacă există funcţii vacante de execuţie la data intrării în vigoare a noilor state, cum se ocupă?
Se ocupa potrivit OMAI 129 daca compartimentul a fost supus reorganizarii si dupa OMAI 665 daca nu face obiectul reorganizarii.
5. Cei suspendaţi potrivit art. 65 din lg. 360/2002 sunt numiţi pe stat şi suspendaţi în continuare?
Sunt suspendati si trecuti pe o lista suplimentara anexa la stat, ca si acum, functiile lor se ocupa de altii, dintre cei supusi sau nu reorganizarii, conform pct. 4.
6. Cei care erau suspendaţi la cerere îşi păstrează posturile sau se ocupă, şi dacă da, cum, întrucât noi nu avem situaţia încadrării pe perioadă determinată?
Potrivit lg.188/1999 raman titulari pe post, li se rezerva acest post si va putea fi ocupat pe durata determinata numai daca se modifica lg. 360/2002 in acest sens.
7. Celor detaşaţi în misiuni internaţionale li se păstrează posturile?
Conform art. 47 li se pastreaza posturile, fiind protejati de legea 360/2002 pana intra in vigoare pct. 4 din legea 133/2011 de modificare - 1 ian. 2012. Intre timp, daca se va modifica din nou, la toamna, integral lg. 360/2002, vom sustine abrogarea acestui adaos abuziv.
8. Cum se procedează cu cei aflaţi în concediu prenatal si postnatal, în concedii medicale şi cu cei internaţi în spital, pentru că nu pot fi examinaţi?
Cei aflati in concediu pre si post-natal sunt protejati de lege, li se pastreaza posturile, s-ar putea ocupa numai pe durata determinata. Pentru cei aflati deja in spital sau concediu medical, la intrarea statelor in vigoare, se merge pe pastrarea posturilor daca nu sunt modificari la stat, iar la cei cu functiile reduse probabil pe punerea la dispozitie si in timpul celor 3 luni se va ajunge la o decizie.
9. Cei care ocupă funcţii de conducere şi acestea sunt radiate, pot ocupa funcţii de execuţie inferioare cu acordul lor fără examen?
Daca structura unde solicita sa ocupe functia se reorganizeaza, dau examen, daca nu se reorganizeaza, nu dau examen, potrivit prevederilor lg. 360/2002 in vigoare.
10. Ofiterii absolvenţi de studii militare cu durata de 3 ani sunt disponibilizaţi direct?
Nu daca mai sunt in stat prevazute functii cu SSSD (sinsp-insp.pr.- scms) care acum intra tot la SS, deci nu pleaca automat din sistem.
11. Ce se întâmplă cu cei aflaţi în perioada de probă?
Daca li se reorganizeaza compartimentul dau examen, daca il iau raman, daca nu pleaca. Daca nu li se reorganizeaza compartimentul nu li se intampla nimic.
12. Cei care au luat note sub limita ultimului loc disponibil la examen, pot participa în faza a doua la ocuparea altor funcţii vacante sau neocupate la examen?
Da, in faza a doua, dupa OMAI 665/2008 la alte compartimente nesupuse reorganizarii, daca nu au fost ocupate intre timp conform OMAI 665/2008.
13. Dupa intrarea in vigoare a statelor si punerea la dispozitie se pot face mutările, transferurile şi între unitati si intre arme?
Conform OMAI I/660/15.06.2011, la data intrarii in vigoare a noilor state se revine asupra interdictiei date asupra suspendarilor la mutari si transferuri, instituita prin ordinele si dispozitiile anterioare, Rapunsul este deci, da, cu aprobarile normale necesare si pana acum.
14. În contextul lipsei de reglementare privind disponibilizarea la reorganizare, cum se face aplicarea art. 100 din legea nr. 188/1999 integral, adică şi alin.(2) privind modul de reîncadrare pe funcţii, nu numai direct alin. (3) cu examenul de departajare, când există mai mulţi poliţişti la un compartiment decât numărul de funcţii rămase pe noile state de organizare? Se aplica partial, la politisti nu se aplica toate criteriile de la functionarii publici.
Aici este discutabil raspunsul primit, noi ne refeream in special la pregatirea profesionala necesara postului, care ar fi determinat ca cei cu alta pregatire sa fie pusi la dispozitie si sa-si gaseasca posturi in alta parte sau sa fie disponibilizati.
15. Care este motivatia micsorarii coeficientilor de incadrare pe noile state?
Statele intra in vigoare sub noua legea unitara de salarizare 284/2010, dar grila acesteia nu se aplica in anul 2011, conform legii 285/2010. Coeficientii actuali sunt mai mari dar se inmultesc cu valoarea de referinta de aproape 190 de lei pentru a se obtine salariul functiei, dar dupa noua lege si grila, daca se va aplica de la 1 ian. 2012, coeficientii acestia micsorati la unii politisti se inmultesc cu valoarea de referinta de 600 lei - 2010, 650 - in 2011 si poate 700 lei in 2011, ceea ce ar duce la mai mult decat triplarea salariului functiei, DECI VENITURILE NU AR SCADEA DACA SE APLICA ACEASTA GRILA NOUA de la 1 ian. 2012.
Multumesc specialistilor de la MRU din IGPF, IGPR si minister care au dat aceste precizari necesare pentru intelegerea procedurii de aplicat la reincadrarea pe noile state si la examinarea celor din compartimentele afectate de reorganizare.
